Din iubire...

DIN IUBIRE...

Din iubire ne-am nascut,
Cateodata si dintr-un pacat.
Nu stim daca s-a facut
Cineva si cand, de-asta vinovat.

Important este insa,
Noi ce facem
Cu iubirea noastra,
Cand ne placem!

O lasam sa-erupa ca-un vulcan
Si sa se stinga tot ca el,
Sau batem pe-o singura clapa de pian,
Acelasi ton, mereu la fel?

Facem din ea o simfonie
A vietii noastre
Sau doar note de melodie,
Ornate cu trandafiri si panselute albastre?

Iubirea ce-o primim gratuit,
De-obicei nu o vrem,
Ci vrem doar fructul oprit
Si nu-ncetam sa-l cerem...

Ca, dupa ce l-am obtinut,
Sa-l aruncam de parca-ar fi stricat,
Atunci cand romanta a trecut
Si din el, din plin ne-am infruptat.

Pe a sufletelor harta
Ne-ndepartam sau despartim,
Dar destinul nu ne iarta,
Desi chiar asta ne dorim.

Celebra intrebare:
"A fi sau a nu fi"
Ar trebui rescrisa mare:
A IUBI SAU A NU IUBI?

Lumea-i facuta din iubire,
Fara iubire n-are sens...
Iar iubirea devine fericire,
Abia cand iubesti intens...

Dar tot atat de bine,
Cand doar unul iubeste intens,
Poate deveni o tragedie,
Fara nici un fel de sens...