Dorință eminesciană

Aș vrea să-l văd pe Eminescu-n pantaloni scurți, dezinvolt
Zâmbind la soare fără gânduri, doar desfătându-se pe-un câmp
Mijind de flori printre prieteni veniți de pe la Ieși, din Olt,
Să-și guste un' la altul glume pe-un dialog... de limbă strâmb.

... Să-și uite datul de titan, să-și lase frâu liber de geniu
Eliberat în imoral, să-și pună suflet la bătaie,
Să-și vindece maladul trup, să salte alături-n nou mileniu
Cu plete-n vânt, să soarbă izul de fericire... Un șpriț să-ndoaie...

Să-și lase timpul pentru hrana de zi cu zi, să-i fie dor
De tot ce și-ar fi vrut să aibă; s-asculte muza în cantate
Se depănând în vise limpezi, să-și umple suflet de amor
Fără suspin, fără trădare... Știindu-se o eternitate.

Ce dor îmi este să-l ating, să-i pipăi fizic, gând, speranțe,
Să stau -cum paparazzi, nopți- să-i fiu străjer din altă lume,
Să pot să-i fac din munca mea buchet de sute de vacanțe...
Doar să respir același aer, s-ascult când e chemat pe nume...

Ce mult aș da să-i spun... Mihaie, să suim dealul cu catrinți
Că vine și Ion lu' Creangă, al lu’ Coșbuc... și-i plin de fete
Se pogorând dintre Luceferi pe ulițe cu alai de prinți
Ne petrecând cu flori de tei, albastre, brune sau brunete...

Mi-e dor, repet, de-un Eminescu de trup și purtător de suflet,
De simțuri, zâmbet, poate râs... de pielea dogorind dorinți;
L-aș vrea un pieton de rând, să-l văd pășind ca-n vis de umblet...
Oricum ades l-ating pe umeri și-i spun... că-s duhul scos din minți!
07.08.2011

Uita-ma iubito

Prea multe sentimente si dragoste am pus,
Iar la final tot eu sunt singurul ce-a plans.
N-o sa regret nimic din tot ce sa-ntamplat,
Te iert dar n-am sa uit ,faptu ca m-ai tradat.

Te-am respectat mereu si sincer te-am iubit,
Iar tu ca drept rasplata tot timpul m-ai mintit.
Acum pe alte cai o luam dar separat,
Ma doare ca te pierd,dar eu m-am saturat.

Rabdarea mea e mare dar tu n-ai inteles,
Acum e prea tarziu si nu am de ales.
Am tot tacut din gura si-am inghitit amaru,
Dar asta-i picatura ce a umplut paharu.

Vei intelege totul dar va fi prea tarziu,
Caci eu in clipa aia cu tine n-o sa fiu.
Va fi un altul poate,ce-l vei iubi mai mult.
De mine tu ai ras si asta a durut.

De n-ar fi

De n-ar fi gând
ascuns în vis,
îl implorând
real-promis,
ar fi deșart,
farmec în lipsă,
final din start,
soare-n eclipsă,
ar fi doar noapte,
n-ar fi țel,
n-ar mai fi șoapte...
De n-ar fi el,
n-ar fi nici ea,
ar fi un leș
iubirea, ea,
totu-am da greș...
n-ar fi simțiri.
De n-ar fi, fire,
n-ar fi iubiri
nici omenire!...
27.11.2010

te iubesc

Am lasat sa ,,curga,, timpul,
Si in umbra lui am stat
Mi-am lasat sa-nghete gindul,
Ce la tine m-a purtat

Te-am ascuns prin amintiri,
Ca nicicind sa nu te pierd
Azi,te caut din priviri,
Ce n-as da sa te dezmierd.

Focul din sufletul meu,
Ce ma coplesea cindva
Azi,s-a stis,si-mi este greu
Sa mai cred in cineva

Multa vreme v-a mai trece
Si cu ea tot chinul meu,
Fie ce-o vrea Dumnezeu
Iarta-ma sufletul meu.

Conversație

-Ce faci?... De când nu te-am văzut,
ești mai frumoasă ca oricând!?...
-Hai las-o moartă, te-am crezut
la început...când mă făceai, crezând!
-Dar nu-i adevărat! Te-am vrut mereu,
mai mult decât acum! Am remarcat
că fără tine, totu-mi este greu!...
-Termină, mi-ai mai spus, ai încercat...
-Ce gaj să-ți dau, ca să mă crezi, acum
când nu mai știu de mine, de nu ești...
alerg pe străzi, mă port ca un nebun!?!
-Te știu, e vechiul truc... când mă poftești!
-Și dacă îți promit etern, iubirea?...
-Hmm... parcă nu ai mai făcut-o?!
-Nu, pe atunci nu o știam că fericirea
are un singur nume... și-am avut-o!
...-E prea târziu și am venit aici
să-ți spun, că e-n zadar, totul s-a dus!
Putem rămâne, dacă vrei, amici...
e-un altul care suflet mi-a răpus!...
”... Mi-a fugit inima din piept, s-a rupt,
mă doare brusc în creștet, nu mai văd;
venisem sigur să refac un început...
E prima dată-n viață, când cunosc prăpăd!!!...”
-Și n-ai rușine sau nici milă cel puțin,
să-mi spui că ești cu altul, că mă-nșeli?
-Nu, sunt decisă; viața nu-i un chin,
așa cum am crezut din lingușeli...
... -Și deci îți spun adio, eu te las!
Te rog să nu mă cauți, oricum plec!...
”... Rămân buimac în cafeneaua ”La taifas”,
am pieptul un ocean de lacrimi, mă înec.”
Mă scol cu greu, mă uit năuc pe stradă,
-sunt beat, fără să beau și tremur tot,
numai am niciun mâine, viața mi-e întreagă!...
Am terminat-o, de-azi sunt Emo, nu mai pot!
... Destin, mi-a programat sfârșit, printr-un complot!!!
26.11.2010

”... Îs golaș de sentimente pure investite
pe-o palmă de oglindă înrămată,
turnată-n pur cristal și-argint să o imite
suavă, returnând o copie d-imagine... trădată.
Poate n-o fi decât pedeapsa... meritată?!?
17.09.2011