Poezii de dragoste - pagina 4

Poezii de dragoste - pagina 4

Voturi
57
voteaza

De ziua ta sunt trist

De ziua ta sunt trist

Sunt trist de ziua ta,
Fiindca-ntr-un an, cândva,
De ziua ta,
Facusem totul ca sa te pot vedea,
Sa te pot îmbratisa si saruta,
Macar o clipa-n viata mea…
Dar n-a fost sa fie asa,
Desi eram în apropierea ta.
De-atunci sunt iar departe
Si departarea ne desparte!
Ah, departarea…
Sa fie oare de vina numai ea?
Ori a fost determinarea
Managerului de sorti
Care închide pentru totdeauna
Una
Sau mai multe porti?
Daca vreodata-n viata mea
Crezusem fara echivoc în cineva,
Atunci ai fost tu aceea --
Aceea pe care-as fi putut jura --
Dar asta se pare ca nu era
Decât în fantezia mea asa…
As fi vrut sa pot uita
Aceasta zi a ta,
Fiindca atunci ma sufoca
Singuratatea mea,
A carei scuza cred ca numai era
Nici soarta, nici departarea,
Ci doar încapatânarea
Cuiva -- a mea sau a ta!
A fost ziua în care se prabusea
Visul de iubire care abia începea…
Nu-i nimica rau în asta,
Decât ca mi-am cusut cu aceasta ata
Câtiva ani buni din viata…
Ca s-ajung abia acuma sa zic: basta!
Fii deci fericita de ziua ta…
Eu voi ramâne cu amintirea mea!

septembrie 2012

Autor: Florin Santo Flosanto
Voturi
63
voteaza

Te vreau acum

Cum fosforul luminiscent pe negrul drum
Să nu mă pierd pe căi nevrut greșite,
Cum orb sub pleoape are sclipiri nădăjduite,
Te vreau acum, acum, acum.

Secătuit de-arșiță pân' la scrum
Într-un deșert din mine caut tau de munte
Și nicio oază nu-mi ajunge, chiar de-s multe...
Te vreau acum, acum, acum.

Când singur, dacă sunt, nu sunt nicicum,
Doar ochi de sticlă-n translucid îi pierd
Tot căutând un ultim de dezmierd...
Te vreau acum, acum, acum.

Când și-aeru-n cuvinte mi-l sugrum
Din piept ce mi se-oprește când te văd,
Mi-ești lațul retezat scăpat de eșafod...
Te vreau acum, acum, acum.

Și-am încă gust de lume să o îndrum,
În juru-mi să mi-o fac inel, corolă,
Să-ți fiu cadoul de polen, nectar... O benevolă
Te vreau acum, acum, acum.

Te vreau, căci cred că de pleci oarecum,
Aș fi cum trenul într-o gară fără șine,
Prelung și gol; stând cu biletu-n mână cu tăiate vine...
Te vreau acum, acum, acum.
10.07.2011

Autor: Daniel Aurelian Rădulescu
Voturi
21
voteaza

Testament

Testament

Pamant voi fi deasupra-mi buruienile cat gardul
Si crucea -mi scartaind in adieri de vant,
Pamantul parjolit de seceta si ramul
De-a frunzelor povara ruginit-atarnand,

Si pasari reci umbrind cu trupul lor pamantul,
Pe-aripa lor amorul meu zacand
Ca un luceafar in noapte veghiandu-mi mormantul,
Parca sa vi, parc-asteptand..

Pamant voi fi si ochii tai plangand
La alt sicriu , la alt mormant,
Din geana-n geana, din fir in fir de par te voi iubi,
Ce daca buzele-mi tacute nu-ti vor putea rosti!

dl

Autor: Daniel L
Voturi
30
voteaza

Balada fluturasului fiecare

Balada fluturasului fiecare

Cand lacrima de roua
Si frunza se vor fi uscat,
In zbor parasi-o-voi usurat,
Frunza pe care- am înnoptat…
De-ar fi din nou sa ploua
Sau sa fie numai roua,
Am sa nimeresc pe o alta,
Si am s-o pup la fel si pe ea
Pâna dimineata!
Iar ziua iarasi voi zbura
Din floare-n floare
Si o voi pupa pe fiecare!

Septembrie 2012

Autor: Florin Santo Flosanto
Voturi
52
voteaza

Fantasmă

Doar tu m-ajuți tristeți să-ngrop,
Cu chip ce te-am în gând, fantasmă
Cum puful alb, zburând din plop,
Purtându-mi din azur mireasmă.

Nu știu de-s singur visător
La fum eteric de candid
Ce-l am în pori, nesfârșit dor
Și nu-l ating... E timpul, zid.

Dar nu-i nimic, e gândul șansă
Fără de margini, neștiutul
De nimeni... când mă plimb în transă,
Reluând sfârșit cu începutul.

Așa-i poate ”nemuritor”;
Făcând mereu voiaj idilic,
Pierzându-mă în fald amor
De-un gând necontrolat, empiric.

Resimt și degetele fine
Și gura-n șoapte de rozeuri...
M-atingi cu pielea-ți de suspine...
Revăd preludiuri de antreuri.

Înot pe lacrima-ți din pleoape,
Pătrund pupila-ți, mă-nfior...
Plutesc ușor în calde ape
Ce le-am plouat, noi doi, de-amor.

Te strâng, subtil, în pas de dans
În tremur fin... ce l-ai ascunde.
Îți simt răcoarea-n lin balans...
Ne-am vrea pitiți, dar n-avem unde.

Îți mângâi cu retina corpul
Pe plajă -cu broboane- fin...
Revăd în minte aeroportul
Când am plecat, spunând că vin.

Mi s-a furat comunicare;
N-am telefon să te mai chem.
Rămân, să te-apăr de uitare...
Din amintiri, mi-am făcut ghem!

Aș vrea să risc să te revăd,
C-am revenit peste-un deceniu...
Mi-e frică de-un ultim prăpăd;
Să nu-mi zici ”Nu!”... pentr-un mileniu!
18.06.2011

Autor: Daniel Aurelian Rădulescu