Poezii de dragoste - pagina 48
privesc in inima mea.
astept un raspuns ,
stiu ca ma asculti,
stiu ca esti acolo,
oare,oare ,oare ,
de ce numi raspunzi,
iti spun duar un singur ,
cuvant....te iubesc
chiar daca tu numi dai
nici macar un semn,
eu sunt in asteptarea raspunsului ...
magic care imi va da speranta mult asteptata.....
Izbita din nou in patul durerii,
Desi constienta c-am pierdut intreaga vlaga
In tot delirul meu,
Incep sa ma vad pe dinauntru
Pluteste-ntr-un lac negru
O inima ce pare atat de bolnava...
Atat de bolnava!
Ingrozita de ceea ce vad,
Nu ma pot apropia
Nu-i pot curata ranile
Sunt atat de multe!
Un ultim cutit sta infipt in pieptul ei fragil
Stie ca nu mai poate
Imi spune soptind abea,
Ca nu mai suporta operatii
C-a fost resuscitata de multe ori
I-asa de ciuruita!
Si totusi e blanda..
Ii sterg incet sangele-nchegat
Si-o sigilez intr-un cufar de fier
Sperand ca va fi protejata.
Priviri coloreaza asternuturi gri cand nu esti langa mine,
iar noaptea ce vine va fi inca una fara tine.
Te'am visat in culori
si m'am trezit cu un zambet pe buze si cu mii de fiori.
De amintiri placute mintea mi'e plina;
in culori vad lumea cand gandul la tine ma alina.
Privesc in gol...pareri de rau se aduna,
dar nu vreau sa privesc deloc in urma.
Urmele pasilor tai se vad stins in inima mea;
Fiecare zambet, inca o culoare
Cu fiecare lacrima inca un zambet dispare,
Dar in fiecare clipa cu tine o stea apare.
Amandoi in aceeasi camera,
Si totusi e aproape seara.
Secundarul s-a oprit...
Pentru prima oara
Doar bataile inimii le mai aud.
Mai departe totul devine un joc.
Aproape de tine
Sufletul meu e foc,
Cuvintele pulseaza violent
Intr-un decor strident
Atat de amagitor
Si totusi atat de usor
uitam de noi...
Privesc spre fereastra,
Iti zaresc reflectia...
Usor te apropii de mine
Si iti simt respiratia.
Inima simt ca imi sare din piept,
Cand imi spui ca ma doresti...
Spune'mi daca gresesc,
Dar eu...si totusi eu te iubesc.
Asta e noaptea noastra.
Si totusi....
Cu fiecare cuvant noptile pareau tot mai lungi;
Speram doar sa visez adevarul uitat de lume,
Atat imi doream atunci
Scanteie de speranta si un drum spre tine.
Iar cuvintele dintre noi,
Le daruiam naturii.
Efemere precum fluturii,
Rataceau pictand curcubeu spre nori.
In zori de zi, ploaie de stele...
Alunecand pe raze, cuvintele luminau drumul meu,
Iti eram doar necunoscut,eu, stop de iubire,
Sageata ce a atins sufletul tau.
Aduc soaptele vantului
Parfumuri ale trecutului
Ce inca imi alina simturile...
Privirea, sentimentul si tu...