Tristete

Prin lunea larga ratacesc,Lipsit de orice alinare,Fara un tel anume,Satul de asteptare,Si moartea mi-o doresc.Cu sufletul pustiu,Ranit de remuscare,Ce am lasat in urma,E numai disperare,Nu vreau sa mai traiesc.In lunea mea pustie,Campiile-s uscate,In albiile lor torentele uscate,Iar vantul imi rascoala,Uitate amintiri.Rafala cu rafala,Loveste cu furie,Fiinta-mi chinuita,Pierdutele iubiri,Imi vin incet in minte,Tristetea e totala,Si ma arunc docil,In marea ancestrala.