Motelul viselor

Escala rutelor pretinse,
Din lumea mariajelor pe veci...
Tumultul de minciuni, pe buze ninse,
În avalanșe de rupturi de inimi reci.

Bărbați, femei necunoscute,
Perpetuu se aruncă în extaz
Sătui, sătule de-ore petrecute
În așteptări, de sex pierdut și de necaz.

În gemetele zilei dintre nopți,
Un vălmășag nebun -de șefi cu secretare,
De tinere zglobii cu Don-Juani copți-
Își pregătesc, în gând, cuvinte de iertare.

Se-ntorc sleiți de zbucium din amor,
Rămași cu amintiri pentru nesomn...
E drogul pentru rănile ce dor,
E visul ”ușuraticei” de-a se iubi c-un ”domn”.

E patu-universal al fericirii
De acuplări în gând, în fizic, ea cu el;
Castel de lacrimi de amar, sau dulcele iubirii...
”Soit bienvenue! Welcome to the motel!”
29.07.2010