DORINTE

DORINTE
E cerul innourat,vine furtuna-n sufletul meu.
N-as putea,cand nu te simt,sa recunosc cat mi-e de greu
Zambesc timid unei zile chinuite
Imi pun ordine-n idei si un zambet nou pe fata

A trecut a alta zi fara dimineata
Incerc ca mereu sa ma adun,poate sa uit,
De amintiri sa ma dezleg de trecut
Sa nu ma mai gandesc la ce a fost.

Respir adanc si imi ridic privirea catre nicaieri
Ar fi bine sa pot sterge neincrederea,frica,dezamagirea
Asa cum sterg o linie gresita de creion
Si as vrea sa nu-ti mai faci loc in gandul meu.

As vrea fara opriri sa tac si sa-mi citesti pe buze
As vrea sa te privesc in zi de luna,fara stele,
fara sa-mi simti fierbinte privirea
Cand cu ochii inchisi,tu ma privesti intr-una

As vrea sa pot sa nu-nteleg,
Cand in maini imi aduni furtuna,
Si-mi incalzesti gandurile-nghetate,
In zambete calde de vara.

Sa ma gandesc,sa sper,mi-e interzis,
De-o lege nescrisa a uitarii,
In care trecutul e pe veci trecut.
Focul din noi ar face normalul sa dispara.

De-o mica speranta,ma agat cu teama.
Frica iar de dezamagire
Indiferenta-ti care m-a durut in trecut
E prea putin in comparatie cu ce iar m-atrage lent spre tine.