Copii

Suntem atat de mici
Si totusi mult prea mari
Sa estompam durerea
Ce ne-a facut hoinari.
Suntem doar simplii martori
Ai tragediei sortii,
Ce ne-a schimbat complet
Ajunsi in pragul mortii.
Suntem marionete
Cu vise si idei,
Dar fara concurenta
Ne zbatem printre ei.
Caci ei nu sunt presus,
Iar noi nu vrem prejos
Si astfel ne decidem
Un anturaj haios.
Cu drepturi si sperante,
Pornim in cautare,
Dar tot copii ramanem
Si-aici si pe hotare.