Cele mai votate poezii de dragoste - pagina 2

Cele mai votate poezii de dragoste - pagina 2

Voturi
904
voteaza

Numai ţie ţi-am sărutat ochii


Numai ţie ţi-am sărutat ochii...
Secretul acesta să-l închizi
În scoica sidefată a sufletului tău.

Numai ţie ţi-am sărutat ochii...
Poemul acesta să-l înveţi pe de rost
Şi să-l spui când sufletu-ţi va plânge.

Numai ţie ţi-am sărutat ochii...
Patima asta să nu-ţi treacă nicicând
Din suflet în uitare sau mai departe...

Autor: silvia Petre-Grigore
Voturi
902
voteaza

Primeşte ploaia


Pentru totdeauna plângând
Eu, femeia ochilor tăi,
Rămasă singură la malul mării
Voi împlini norii
Cu căldura sufletului meu,
Cu preţul lacrimilor mele...

Primeşte ploaia
Ce te va primeni la capătul lumii.
De ţi se va părea puţin,
Să ştii că nu mi+a fost uşor
Să dau picăturilor de ploaie
Culoarea ochilor mei
Şi să împrumut de la pietre,
Din când în când,
Tărie ca să-mi pot trăi
Trăirea-mi în răspăr fără tine.


Autor: silvia Petre-Grigore
Voturi
880
voteaza

Numai ţie ţi-am sărutat ochii


Numai ţie ţi-am sărutat ochii...
Secretul acesta să-l închizi
În scoica sidefată a sufletului tău.

Numai ţie ţi-am sărutat ochii...
Poemul acesta să-l înveţi pe de rost
Şi să-l spui când sufletu-ţi va plânge.

Numai ţie ţi-am sărutat ochii...
Patima asta să nu-ţi treacă nicicând
Din suflet în uitare sau mai departe...

Autor: silvia Petre-Grigore
Voturi
872
voteaza

Mă chinuie uitarea


Mă chinuie uitarea...
Chipul tău, departe, Îngăduie fantasmei râsul
Iar zestrea de amintiri trece-n slova
De care râd cei săraci întru simţire.
Sărutul tău a trecut demult în lumină,
Sporind strălucirea ochilor
De care mă mir în oglinzi.
Un munte pribeag mă aşteaptă pe poteci
Înflorind margarete perechi.
Din lacrimi te adun şi întreb de tine ploaia,
Însă uitarea-i stăpână pe lacrimi, pe ploaie.
Mă aşez lângă pietre tărie cerşind
Şi nu mai ştiu de mai este vreme
Povara să-mi port peste umerii goi
Şi pe cine să iert.

Autor: Silvia Petre-Grigore
Voturi
871
voteaza

Serată


Ce să mă mai mire
Dacă nu doar mirarea din ochii tăi
Iubindu-mă pe mine?

Lumea doar îmi pare că ezistă.
Salonul acesta cu parfumuri şi fum
Nu-i aşa că-i gol?

Amfitrioană, dragostea noastră
Ne calcă dulce în picioare
Dansând lascivul balet
Pe fericirea ca un leşin
A Îmbrăţişării noastre.

Amfitrioană, dragostea noastră
Îşi face de cap
Pe muzică bună şi versuri prosteşti
Despre veşnicia ei şi risipirea noastră.

Autor: Silvia Petre-Grigore